Biserica lui Erton Köhler: centralizare, conservatorism, duplicitate politică și rezistență la inițiativele independente

Erton Köhler, noul președinte al Conferinței Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, a ocupat posturi de conducere importante în organizația bisericii printre care cel de președinte al Diviziunii Sud-Americane din 2007 până în 2021 și ulterior de secretar executiv al Conferinței Generale a Adventiștilor de Ziua a Șaptea. În ciuda realizărilor afișate, conducerea lui Köhler a stârnit numeroase dezbateri și critici, în special în America de Sud, din cauza stilului său de conducere, a pozițiilor sale teologice și a abordării guvernării bisericii.  

Stil de conducere centralizat. Una dintre principalele critici la adresa lui Erton Köhler este tendința sa către controlul centralizat, despre care unii susțin că înăbușă inițiativa locală în cadrul bisericii. Criticii au remarcat că, sub conducerea sa în Diviziunea Sud-Americană, planurile și proiectele erau adesea impuse de sus în jos, lăsând puțin spațiu pastorilor locali pentru a adapta strategiile la nevoile comunităților lor. De exemplu, o analiză din 2021 a evidențiat faptul că „pastorii locali sunt rareori auziți în elaborarea planurilor generale ale bisericii”, inițiativele fiind transmise de la divizie la uniuni și câmpuri locale, cu puțină flexibilitate. Această abordare de sus în jos a fost descrisă ca fiind copleșitoare, pastorii simțindu-se mai degrabă manageri care execută directive corporative și nu ca păstori care se adresează nevoilor spirituale locale. Această centralizare i-a frustrat pe liderii locali, care raportează resurse și timp limitate pentru a implementa strategii relevante la nivel local, promovând o percepție a lui Köhler ca un lider excesiv de controlant.

Conservatorism teologic și cultural. Pozițiile conservatoare ale lui Köhler cu privire la problemele teologice și culturale au atras, de asemenea, critici, în special în rândurile adventiștilor tineri sau progresiști. În perioada în care a fost lider al ministerului de tineret pentru Diviziunea Sud-Americană (2003-2006), a scris articole în Revista Adventista care abordau întrebările cititorilor. Răspunsurile sale reflectau adesea o perspectivă tradiționalistă, pe care unii o considerau rigidă. De exemplu, când a fost întrebat despre jocurile video sau despre jocurile sportive, Köhler i-a sfătuit pe cititori să le abandoneze din cauza riscului de dependență, chiar dacă păreau inofensive. Această poziție a fost considerată ca fiind deconectată de cultura tineretului modern, alienând unii membri care considerau astfel de activități ca fiind benigne. În mod similar, comentariile sale despre bijuterii, făcând distincție între articolele „ornamentale” și cele „funcționale” (de exemplu, permițând verighetele, dar descurajând alte bijuterii), au întărit o interpretare conservatoare a principiilor adventiste, ceea ce a stârnit dezbateri în rândul membrilor care au favorizat o abordare mai relaxată.

Neutralitate politică și părtinire percepută. Köhler a pledat public pentru neutralitatea politică în Biserica Adventistă, aliniindu-se cu politica acesteia conform căreia membrii ar trebui să respecte obligațiile legale, cu excepția cazului în care acestea intră în conflict cu legile divine. Cu toate acestea, scrierile și declarațiile sale au fost criticate pentru că reflectă o părtinire față de extrema dreaptă braziliană, în special în criticile sale la adresa mișcărilor sociale. Într-un articol din Revista Adventista, Köhler și-a exprimat dezaprobarea față de mișcările de reformă agrară, argumentând că adventiștii ar trebui să evite „revoluțiile sau luptele” și să se concentreze pe transformarea inimilor, mai degrabă decât pe sisteme. El a discreditat și mai mult stânga politică, pe care unii au interpretat-o ​​ca fiind aliniată la ideologiile politice conservatoare. Această poziție a fost controversată, deoarece pare să contrazică neutralitatea declarată a bisericii, ducând la acuzații conform cărora conducerea lui Köhler a susținut subtil perspectivele de dreapta, alienând membrii cu opinii politice diferite.

Rezistență la inițiativele independente. Abordarea lui Köhler față de ministerele independente din cadrul Bisericii Adventiste a stârnit, de asemenea, controverse. Într-un interviu din 2012 la un eveniment al antreprenorilor adventiști, el a răspuns la o întrebare despre Terceiro Anjo, un startup independent de televiziune web, și posibilitatea unei versiuni braziliene a Generației Tineretului pentru Hristos (GYC). Directiva sa a fost clară: inițiativele independente ar trebui să „înceteze și să se abțină” și să se alinieze cu programele instituționale. Acest răspuns a fost văzut ca fiind respingător față de eforturile de la bază, întărind percepțiile conform cărora Köhler prioritizează controlul instituțional în detrimentul inovației. Criticii susțin că această poziție limitează capacitatea bisericii de a se adapta la contexte diverse, în special într-o eră digitală în rapidă schimbare.

Perspectivele susținătorilor. În ciuda acestor critici, Köhler are susținători care îi consideră conducerea un punct forte. Apărătorii săi susțin că abordarea sa centralizată asigură unitate și consecvență în cadrul operațiunilor globale ale bisericii, în special într-o regiune vastă și diversă precum America de Sud. Conservatorismul său teologic este văzut ca o susținere a valorilor adventiste, atrăgând membrii care pun în față doctrinele tradiționale. În plus, ascensiunea sa în funcția de președinte al Conferinței Generale în 2025 reflectă încrederea în conducerea sa în rândul ierarhiei globale a bisericii, sugerând că abordarea sa rezonează cu o perspectivă semnificativă a comunității adventiste.

Concluzie. Alegerea lui Erton Köhler ca președinte al Conferinței Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea preconizează o conducere a controlului centralizat, a opiniilor teologice și culturale conservatoare, a prejudecăților politice cu predilecție subterană către extrema dreapta și a rezistenței față de inițiativele independente. Desigur, în timp ce aceste trăsături ale conducerii lui Köhler în posturile deținute până acum i-au înstrăinat pe unii membri, în special pe tineri și pe cei care pledează pentru autonomia locală sau schimbarea progresivă, alții le văd ca puncte forte care mențin puritatea doctrinară și unitatea organizațională. Este de așteptat, totuși, ca pe măsură ce Köhler își va lua în posesie rolul de președinte la Conferința Generală, stilul său de conducere sa devină un subiect polarizant în cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, în contextul în care biserica este confruntată cu întrebări majore, vitale pentru viitorul ei și fidelitatea membrilor, precum: Cum se explică interpretarea greșită a doctrinei bisericii? De ce credibilitatea bisericii este din ce în ce mai diminuată? De ce sprijinul pastoral lipsește în biserică? Care este cauza administrării deficitare a bisericii? De ce este biserica manipulată și exploatată din exteriorul ei? De unde vin fracturile în trupul bisericii? De ce nu mai există încredere în comunitatea bisericii? Mai mult, conducerea precedentă a lui Köhler, așa cum am spus mai sus, nu reconfortează deloc imaginea pe care leadershipul brazilian si Biserica adventista o au în America de Sud, pe care o voi creiona prin reproducerea unui răspuns dat de un prieten brazilian, profesor universitar și prorector la cea mai mare universitate din sudul Braziliei, la întrebarea de ce instituțiile adventiste de educație sunt slabe și au dificultăți în a face recunoscute valorile lor creștine în exterior: din cauza inculturii și analfabetismului funcțional clerical care distrug caracterul creștin al instituției creștine pentru a o transforma într-o firmă de comerț internațional care „vinde” mântuire nu credincioșilor, ci credulilor în schimbul zecimii.