Domnul este Suveran
Școala de sabat: „Domnul este Suveran” STUDIUL 3 (13 ianuarie – 19 ianuarie) – Comentarii la Scoala de sabat
Potrivit Bibliei, expresia „Dumnezeu este suveran” desemnează în esență faptul că puterea și autoritatea lui Dumnezeu depășesc orice altă putere și autoritate. Nimic nu poate opri un act, un eveniment, un proiect sau un plan pe care Dumnezeu intenționează să-l realizeze. Iov spune: „Știu că Tu poți face totul și că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale” (Iov 42:2). Dar una dintre cele mai complete definiții biblice ale suveranității lui Dumnezeu este dată de Daniel în cartea care îi poartă numele la capitolul 4, versetul 35: „El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului şi nimeni nu poate să stea împotriva mâinii Lui, nici să-I zică: ‘Ce faci?’” Acest fel biblic de a înțelege suveranitatea lui Dumnezeu include, bineînțeles, și ideea că nimic și nimeni nu Îl poate opri pe Dumnezeu să Își îndeplinească voința și planurile Sale. Prin prorocul Isaia, Dumnezeu spune: „Hotărârile Mele vor rămâne în picioare şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea.” (Isaia 46:9-10). Aceeași idee este exprimată și de apostolul Pavel când scrie efesenilor că am fost rânduiți ca sa fim făcuți moștenitori, „după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale” (Efeseni 1:11).
De asemenea, Biblia ne învață că suveranitatea lui Dumnezeu este nelimitată. El este suveran peste evenimentele aparent întâmplătoare. Chiar și lucruri la fel de aleatorii ca o aruncare a zarurilor sau o aruncare a unei monede sunt sub controlul lui Dumnezeu. În cartea Proverbele citim că „Se aruncă sorțul în poala hainei, dar orice hotărâre vine de la Domnul.” (Proverbele 16:33) Dumnezeu este suveran peste natură. Psalmistul afirmă că „Domnul face tot ce vrea în ceruri şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile. El ridică norii de la marginile pământului, dă naștere la fulgere şi ploaie şi scoate vântul din cămările lui.” (Psalmi 135:6-7). Lumea animalelor, oricât de mici ar fi și neînsemnate, se află sub suveranitatea lui Dumnezeu. Isus Însuși a spus: „Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuși niciuna din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru.” (Matei 10:29). În același timp, Dumnezeu este suveran peste națiuni. În textul Bibliei găsim întrebarea retorică: „Doamne (…) nu ești Tu Dumnezeu în ceruri şi nu stăpânești Tu peste toate împărățiile neamurilor? Oare n-ai Tu în mână tăria şi puterea, aşa că nimeni nu Ți se poate împotrivi?” (2 Cronici 20:6). Nicio națiune nu face nimic dacă nu poruncește Dumnezeu. În Psalmi stă scris: „Domnul răstoarnă sfaturile neamurilor, zădărnicește planurile popoarelor. Dar sfaturile Domnului dăinuise pe vecie şi planurile inimii Lui, din neam în neam.” (Psalmi 33.10-11) La fel stau lucrurile și în ceea ce privește deciziile individuale, chiar și cele mai intime. În înțelepciunea biblică „Planurile pe care le face inima atârnă de om, dar răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul. (Proverbe 16:1) sau „Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii.” (Proverbe 16:9) sau „Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte.” (Proverbe 19:21) Pe scurt, Dumnezeu „face tot ce vrea.” (Psalmi 115.3)
Un adevăr fundamental pe care omul trebuie să-l înfrunte și să îl accepte atunci când se gândește la suveranitatea lui Dumnezeu, este acela că suveranitatea lui Dumnezeu este guvernată de înțelepciunea Sa. Dumnezeu nu face niciodată nimic și nu permite nimic într-o manieră lipsită de sens sau în mod întâmplător sau fără un scop. De asemenea, Biblia ne învață că suveranitatea lui Dumnezeu este guvernată de dreptatea și mila Sa. „Căci Domnul este un Dumnezeu drept. fericiți toți cei care nădăjduiesc în El!” (Isaia 30.18). Dumnezeu nu greșește niciodată. Tot ceea ce face El este corect și drept.
În legătură cu suveranitatea lui Dumnezeu, Psalmul 93 pune însă în discuție o problemă esențială a trăirii vieții de creștin: încrederea în puterea lui Dumnezeu. Din punctul acesta de vedere, sursa fricilor de tot felul și a angoaselor cotidiene sunt expresia concretă a eșecului omului de a-I recunoaște lui Dumnezeu puterea care Îi aparține, precum și autoritatea Lui efectivă. Convingerea profundă că puterea lui Dumnezeu est invincibilă este un sprijin de neînvins împotriva tuturor temerilor. Nu este suficient să admitem verbal că Dumnezeu este suveran. Experiența suveranității lui Dumnezeu se trăiește în fiecare aspect și moment al vieții. Această experiență are o singură limită: libertatea omului de a alege. Dincolo de această limită Dumnezeu este suveran peste tot, autoritate universală a înțelepciunii, a dreptății și a milei manifestate în Isus Hristos.