Strângerea de comori în cer

*** Studiul din săptămâna aceasta sub titlul „Strângerea de comori în cer” se înscrie în tematica învățăturilor biblice care își propun să întipărească în mintea credinciosului distincția nu numai teoretică dar și practică între ceea ce este trecător și ceea ce este veșnic. Desigur, nu este vorba aici de a aduna bunuri materiale în cer cum nu este vorba de a arunca în apa râurilor sau a mărilor pâinea făcută din faină și aluat pentru că textul biblic spune „Aruncă-ți pâinea pe ape și după multă vreme o vei găsi iarăși” (Eclesiastul 11:1). „Strângerea de comori în cer” este o figură de stil în raport cu producerea de bunuri pământești. Ea aparține aceluiași univers de gândire care conține și învățătura „tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta” (Eclesiastul) Înțelesul sintagmei „strângeți-vă comori în cer” este multiplu și poartă în el diferite deschideri pentru cunoașterea sau explicarea raporturilor pe care omul le poate întreține în existența lui trecătoare cu dorința de viată veșnică. Dintre acestea studiul nostru reține două teme majore:  a) tema caracterului omului care produce bunuri pământești și b) tema sensului pe care îl dă omul credincios bunurilor pământești.

Noe, Avram, Lot, Iacov, Moise sunt personajele biblice prin care studiul ilustrează caracterul omului care produce sau posedă bunuri materiale de care se folosește aici pe pământ în timpul vieți lui trecătoare, lucruri pe care nu le strămută și nici nu se gândește să le strămute într-o lume veșnică a viitorului. Aceste exemple biblice ne învață că oamenii credincioși care strâng comori pământești sunt vizionari; ei fac parte celor din jur de valorile lor, de etica lor, transmit pasiunea și credința lor; ei sunt conștienți că lumea în care trăiesc este in continuă schimbare  și își adaptează viața pentru a răspunde la nevoile celor din jurul lor. Oamenii credincioși care strâng comori pământești își asumă multe responsabilități, înțeleg repede problemele care apar, sunt inovanți, creativi, ei caută și promovează soluții adecvate pentru semenii lor. Oamenii credincioși care strâng comori pământești sunt recunoscători și manifestă public recunoștința pentru bunăstarea lor, sunt disponibili și deschiși. Exemplele biblice prezentate în studiul „Strângerea de comori în cer” sunt relevante pentru pragmatismul pe care îl încarnează: oamenii aceștia credincioși care strâng comori pământești stăpânesc strategiile și tehnicile de comunicare cele mai avansate, dar în același timp strălucesc prin echilibrul și modestia lor, care nu exclud posibilitatea greșelilor de tot felul. Cu toate acestea, ei nu pierd niciodată; ei învață tot timpul; ei sunt curajoși, liberi și responsabili.

A doua tema majoră reținută de studiul nostru este cea a sensului pe care îl dă omul credincios bunurilor pământești. Pentru el, bogăția este un semn al binecuvântării divine. El crede că planul lui Dumnezeu este ca toată lumea să beneficieze de condiții de viață juste și plăcute, el nu se atașează față de bunurile sale deoarece pentru el există bunuri superioare bogăției materiale: sănătatea, o bună reputație, onestitatea. Pentru omul credincios banii în sine nu sunt nici buni, nici răi: totul depinde de folosirea pe care o face cu ei. El nu îi idolatrizează, nu își pune încrederea în ei, nu și leagă libertatea și mântuirea de ei. În gândirea omului credincios, bunurile materiale nu sunt făcute pentru a fi păstrate, ci pentru a circula și a servi comunității umane. Pentru el, a „strânge comori în cer” înseamnă să folosească bunurile pe care le are ca mijloc pentru a întări legăturile umane, pentru a da sens societății în care trăiește. Pentru omul credincios a „strânge comori în cer” înseamnă – așa cum spunea apostolul Pavel – „să se folosească de lumea aceasta, ca și cum nu s-ar folosi de ea, căci chipul lumii acesteia trece.” (1 Cor 7, 30).