Înţelepciune pentru o viaţă neprihănită

Înțelepciunea este capacitatea de a lua decizii corecte, de a exercita o judecată sănătoasă și de a dezvolta o înțelegere profundă a vieții. Este vorba de o aptitudine care depășește simpla acumulare de cunoștințe implicând capacitatea de a folosi cunoștințele de tot felul în mod pragmatic pentru a rezolva probleme, a lua decizii etice și a duce o viață echilibrată. Înțelepciunea asociază calități precum prudența, compasiunea, toleranța și perspicacitatea. Ea se dobândește prin experiență de viață, reflecție personală, învățare din greșelile trecute, dar și prin predarea tradițiilor culturale, filozofice sau religioase.

Din această perspectivă „înțelepciunea pentru o viață neprihănită” apare ca fiind abilitatea de a lua decizii și de a-și conduce viața într-o manieră echilibrată, morală și dreaptă. Aceasta implică, desigur, o înțelegere profundă a valorilor morale și etice, precum și capacitatea de a aplica această înțelegere la toate fațetele vieții cuiva. Cu alte cuvinte, „înțelepciunea pentru o viață neprihănită” este căutarea unui echilibru între ceea ce este corect, ceea ce este bine pentru sine și ceea ce este bine pentru alții, având o perspectivă pe termen lung asupra consecințelor acțiunilor proprii. Referința creștină în sensul acesta este Biblia care spune că „dacă vreunuia îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.” (Iacob 1:5)

În concordanță cu această gândire, expresia „Învață-ne să ne numărăm bine zilele” – din Psalmul 90:12, psalm atribuit în mod tradițional lui Moise – este o rugăciune adresată lui Dumnezeu pentru înțelepciunea necesară înțelegerii temporalității existenței noastre. Numărarea zilelor nu se referă doar la numărarea timpului, ci mai degrabă la o conștientizare profundă a conciziei vieții. Folosirea cu înțelepciune a timpului înseamnă a gestiona în mod profitabil timpul pe care îl avem ca durată de viață, adică a-l folosi într-un mod productiv, semnificativ și benefic. Folosirea cu înțelepciune a timpului corespunde cu o abordare atentă și bine gândită în ceea ce privește planificarea și executarea activităților noastre zilnice. Acest demers este conceput în mod diferit de fiecare persoană în funcție de credințele și valorile ei, dar în general include ideea de a urmări acțiuni și activități care sunt în concordanță cu ceea ce este considerat drept și important la nivel moral și spiritual. El implică, de asemenea, concentrarea atenției asupra obiectivelor semnificative, cultivarea relațiilor pozitive cu ceilalți, ajutorarea altora, căutarea adevărului spiritual și contribuția la bunăstarea generală a societății. Folosirea timpului cu înțelepciune este o invitație de a trăi rațional prin credință și de a investi în lucruri care au valoare dincolo de timp.

Continuarea rugăciunii din Psalmul 90:12 – „ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!” –  conține o invitație la reflecție și acțiune. Asocierea aici a cuvântului „inimă”, care face referință la o legătură emoțională și pasională cu noțiunea de „înțelepciune”, care evocă căutarea cunoașterii, înțelegerii și perspicacității, sugerează că demersul de căutare a înțelepciunii nu ar trebui să fie doar intelectual, ci și profund simțit, trăit, experimentat. Înțelepciunea poate fi dobândită doar atunci când investim energie emoțională și dragoste. Aplecarea inimii către înțelepciune însemnă, potrivit Bibliei, să acordăm atenție lecțiilor pe care ni le oferă viața, să învățăm din experiențele noastre și să căutăm să creștem în credință. „Ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!” indică un mod biblic în care ar trebui sa abordăm căutarea noastră pentru a dobândi înțelepciunea reamintindu-ne importanța cultivării unei înțelepciuni care transcende intelectul pentru a deveni o forță transformatoare în viața noastră și în lumea din jurul nostru.

„Înțelepciunea pentru o viață neprihănită” se află, potrivit Bibliei, în raport direct cu modul în care ne folosim timpul existenței noastre trecătoare, precum și cu felul în care căutăm să ne înscriem viața într-o spiritualitate atașată învățăturilor biblice destinate a ne ghida acțiunile și alegerile.