Cum să citim psalmii

Psalmii fac parte din Vechiul Testament al Bibliei și sunt o colecție de poezii-cântări atribuite în principal lui David, dar și altor autori. Psalmii acoperă o gamă largă de emoții și experiențe umane, de la bucurie și recunoștință la tristețe și suferință. Astăzi, în mod curent ei se citesc.  Desigur, credincioșii citesc Psalmii cu reverență și cu o inimă deschisă, pregătită pentru a asculta mesajul lor spiritual. Ca orice lectură a Bibliei, citirea Psalmilor se face cu rugăciune, cu umilință, cu meditație și reflectare, cu recunoștință și laudă, cu căutarea conexiunilor cu experiențele personale, cu înțelegerea contextului istoric și cultural în care au fost scrise aceste texte, cu sufletul deschis metaforelor și simbolurilor folosite de autori.  

Dar la origine, Psalmii au fost cânți ca parte a închinării. Psalmii erau cânți probabil a cappella, fără acompaniament instrumental. Cu toate acestea, instrumentele muzicale au fost folosite în Templul din Ierusalim pentru a însoți cântatul liturgic. Unii psalmi erau destinați a fi acompaniați de instrumente precum harpa, lira, cantarul, trompeta si alte instrumente muzicale ale vremii. Tradiția evreiască a menținut cântarea Psalmilor și multe grupuri liturgice evreiești continuă să le cânte în slujbele lor. Aceste cântece pot varia în stil și melodie în funcție de comunitatea și tradiția specifică. În tradiția creștină, Psalmii au fost adaptați în diferite stiluri muzicale de-a lungul secolelor. Cântările gregoriene medievale au încorporat adesea psalmii în liturghia creștină. Reforma protestantă a avut un impact și asupra modului în care erau cântați Psalmii, odată cu popularizarea imnurilor bazate pe textele Psalmilor. În limba română, „Psaltirea renascentistă franceză” – o versificare românească a Psalmilor pe melodiile hughenote – a fost publicată în 2012 la Editura Academiei Române sub direcția artistica și coordonarea științifică ale lui Mircea Valeriu Diaconescu, Stefan Bratosin și Iacob Coman.

În ceea ce privește modul de citire cântată a Psalmilor, este important de reținut că practicile au evoluat de-a lungul timpului și s-au schimbat în funcție de tradițiile religioase. În tradițiile liturgice antice, psalmi au fost cântați probabil folosind o structură antifonală, unde două grupuri alternează în cânt, creând un dialog muzical. Adesea Psalmii erau cântați cu acompaniament muzical. Instrumentele folosite au variat de-a lungul timpurilor și culturilor, de la instrumente precum harpa, lira până la orgă. Trebuie să notăm însă că uneori psalmii au fost cântați responsorial, adică un solist cânta un vers sau câteva versuri și congregația sau corul răspundea. În tradiția creștină, timp de secole Psalmii au fost interpretați într-un stil monodic fără acompaniament instrumental, caracterizat printr-o melodie simplă și o expresie restrânsă. De asemenea, Psalmi cu versuri rescrise au fost adaptați pentru a fi cântați ca imnuri creștine. 

Citirea și cântatul ca parte a închinării sunt două forme complementare de utilizare a Psalmilor în practica religioasă a tradițiilor creștină și evreiască. Recitarea sau citirea cu voce tare a cuvintelor Psalmilor se face atât individual cât și colectiv precum și cântarea Psalmilor care este o lectură pusă pe muzică, pe o melodie. Spre deosebire de citirea Psalmilor care se realizează în general cu intonația normală a vocii, cântarea psalmilor îmbogățește lectura nu numai cu o melodie, dar și cu un ritm specific în funcție de tradițiile religioase și culturale. Unii psalmi sunt cântați solemn, alții cu voioșie, în mod familiar. Lectura –individuală sau colectivă – se face totuși fără interactivitate sau cu o participare foarte puțin interactivă.Cântarea Psalmilor însă încurajeazăparticiparea activă a comunității sau a congregației. Închinătorii, credincioșii sunt invitați să cânte împreună. Ca parte integrantă a serviciului cultic, Psalmii sunt citiți fie în timpul unei ceremonii religioase, fie a unei rugăciuni personale, fie a unui studiu biblic.Cântarea Psalmilor este însă cel mai adesea asociată momentelor liturgice specifice, sărbătorilor speciale sau evenimentelorreligioase festive.Citirea Psalmilor permite exprimarea verbală a emoțiilor și a gândurilor spirituale. Cântatul Psalmilor adaugă o dimensiune emoțională suplimentară, permițând o exprimare mai profundă și mai antrenantă a sentimentelor religioase.Preferințele pentru o formă sau alta depind adesea de tradițiile confesionale și de preferințele personale.