Misiunea în beneficiul  celor greu de abordat (II)

Potrivit celor scrise în Biblie, Isus Hristos a venit să aducă mântuire și iertare pentru toți oamenii, nu doar pentru cei din Israel. Deși a început misiunea Sa în Israel și majoritatea activităților Sale au avut loc în această regiune, Isus a avut și interacțiuni cu persoane din afara granițelor țării. Un exemplu notabil este atunci când Isus a vindecat fiica unei femei siriene în regiunea Tirului și Sidonului (Matei 15:21-28).  Cu această ocazie, Isus a lăudat credința femeii siriene demonstrând că mântuirea nu este rezervată doar unui grup specific de oameni. De asemenea, Biblia relatează faptul că Isus a gândit și vorbit despre expansiunea mesajului său către toate națiunile. Astfel ideea creștină de misiune, așa cum este descrisă în Matei 28:19-20, include mergerea și facerea de ucenici din toate popoarele. Mai exact, misiunea creștină include în înțelesul ei biblic mărturisirea și împărtășirea mesajului Evangheliei, precum și responsabilitatea de a face discipoli în întreaga lume învățându-i pe oamenii de pe întreg globul pământesc să trăiască în conformitate cu învățăturile lui Isus Hristos. Misiunea creștină are, prin urmare, vocație universală. Aceasta implică rugăciunea, iubirea, slujirea, binefacerea, dar și lupta împotriva injustiției, susținerea cauzelor drepte, implicarea în probleme sociale, îmbunătățirea calității vieții pentru toți oamenii oriunde s-ar afla din punct de vedere geografic, cultural sau religios.

Consecințele concrete ale misionarismului creștin asupra culturilor din lumea întreagă au fost și sunt semnificative. Creștinismul a adus cu sine un set distinct de valori etice și morale, inclusiv iubirea față de aproapele, compasiunea, dreptatea și mila. Aceste valori au influențat modul în care oamenii gândesc și acționează în societate. Prin urmare, creștinismul a avut un impact puternic asupra structurilor sociale, contribuind la formarea unor instituții precum familia și comunitatea. De asemenea, a influențat sistemul juridic și conceptele de dreptate socială. Creștinismul a jucat un rol important în dezvoltarea sistemelor educaționale și în promovarea educației pentru toți. Multe dintre primele universități au fost fondate de către comunități creștine, chiar dacă istoria creștinismului include și momente în care a existat o anumită tensiune între credință și cunoașterea științifică. Misionarismul creștin a influențat profund arta, arhitectura și literatura în multe culturi. Biserici, catedrale și opere de artă religioasă au fost fundamentale pentru dezvoltarea esteticii și a identității culturale. Nu trebuie uitat nici faptul că dezvoltarea conceptului de libertate individuală și demnitate umană este un aport major al creștinismului în culturile evanghelizate. Ideea că fiecare individ are o valoare intrinsecă în fața lui Dumnezeu a contribuit la dezvoltarea drepturilor omului și a conceptului modern de libertate.

Cu toate acestea, este important să subliniem că impactul misionarismului creștin nu a fost întotdeauna pozitiv și că unele practici sau interpretări ale Bibliei au condus la conflicte și probleme în diverse regiuni ale lumii. Astfel, misionarismul creștin a însoțit adesea procesele de colonizare. Misionarii au călătorit în țările colonizate pentru a converti populațiile locale la creștinism producând astfel schimbări culturale, sociale și economice care au afectat negativ comunitățile indigene, care au condus la pierderea și dislocarea culturilor indigene. Practicile tradiționale, credințele și riturile locale fiind considerate „primitive” sau „păgâne” au fost înlocuite cu valori creștine occidentale. Misionarismul creștin s-a transformat astfel, uneori, în imperialism cultural, unde valorile și practicile occidentale au fost impuse asupra altor culturi, fără a se lua în considerare contextul și diversitatea culturală. În unele cazuri, evanghelizarea agresivă a devenit chiar intoleranță religioasă față de practicile și credințele locale. Acest demers misionar a provocat numeroase conflicte și tensiuni între comunitățile religioase, precum și promovarea stereotipurilor și discriminărilor, inclusiv a ideilor eurocentrice despre superioritatea culturală și morală.

În fine, este important să notăm că dincolo de aspectele pozitive sau negative ale misiunii creștine, culturile încreștinate au avut și ele capacitatea de a influența și adapta misionarismul creștin la propriile lor contexte și valori culturale, capacitate manifestată în diverse expresii ale acestui misionarism în întreaga lume.