20% dintre GenZ se consideră LGBTQ+.  Cine sunt „lupii”, cine sunt „mieii”?

Împărăția fără LGBTQ+ printre cetățeni, alături de hoți, bandiți, prostituate și escroci!

N-am de lucru în timpul unei călătorii mai lungi și presat de numărul mare de recomandări îmi pun căștile și investesc 73 de minute prețioase din viață în ascultarea unei predici. Vorbitorul, nimeni altul decât Danny Shelton, idolul susținătorilor primului post de televiziune adventist din toate timpurile, 3ABN. Tema, LGBTQ+. Puteți viziona predica cu pricina aici https://www.youtube.com/watch?v=N2gcZbqfHT0

Am făcut un legământ cu mine însumi că de-a lungul scrisului meu nu mă voi lăsa atras în ispita de a critica persoane, indiferent cine sunt, ci doar idei sau concepte, iar uneori instituții. Mărturisesc dificultatea cu care am reușit până la urmă în cazul de față…

Drept urmare, această scriere nu este despre Shelton, ci despre logica unei anumite categorii de adventiști pe susținerea căreia lideri ca domnia sa se bazează când vine vorba de finanțări pentru răspândirea „adevărului” prin televiziune. Mă refer aici la bine-cunoscuta și trista mentalitate împământenită pe la noi cum că Biblia este infailibilă atâta timp cât este interpretată de logicieni ca Danny Shelton.  

Până acum nu am făcut nici caz și nici nu m-am angajat în dezbateri referitoare la subiect din motive obiective, și anume am fost preocupat de alte teme la care mă pricep mai bine. De data aceasta însă, consider că este de datoria mea să prezint și o alternativă la ceea ce devine normă în multe medii creștine și nu numai, pentru simplul motiv că lucrez cu oameni.

În rezumat, pentru cei care nu au timp să-l asculte pe Shelton, el spune clar și răspicat că biserica ar trebui să se dezică de această comunitate cu orice preț. Mai mult decât atât, pentru că noi suntem și gardienii cerului, trebuie să ne asigurăm că nici un LGBTQ+ ar putea să se strecoare fără voia noastră acolo.

Bineînțeles că datoria de a-i iubi rămâne, numai că de la o anumită distanță, suficient de mare ca nu cumva să ne compromitem imaculata reputație.

Marea problemă a celor care gândesc precum Danny, și nu sunt puțini, este că, în ciuda faptului că ei urăsc LGBTQ+ sunt mai toleranți în ceea ce privește păcatul divorțului, pentru simplul fapt că ei înșiși sunt divorțați de realitate.

La un anumit moment suntem avertizați că Dumnezeu nu ne-a autorizat ca biserică să primim in mijlocul nostru păcătoși. Bineînțeles că autorizarea este limitată la latitudinea noastră, este evident că noi ne pricepem mai bine la păcat decât însuși Dumnezeu pentru că suntem practicanți cu experiență; El nu e. Prin urmare Danny se poate autodeclara ca „păcătos salvat prin har”, și ca lider în domeniu are autorizare de la Dumnezeu să primească în biserică alți păcătoși salvați tot prin același har. Curvarii, hoții, mincinoșii, poftitorii, toți cei care cu mâna pe inimă își mărturisesc păcatul public în fața lui Danny pot fi admiși dacă se pocăiesc. Dovada pocăinței trebuie să fie certificată de plenul bisericii iar sodomia trebuie lăsată afară unde este plânsul și scrâșnirea dinților păcatelor omologate de 3ABN. Nimic întinat de imaginația noastră suferindă nu trebuie lăsat să se manifeste în mijlocul sfinților, adică în biserică.

Avem totuși o problemă. Poate că vă va surprinde o statistică din Statele Unite care sună cam așa: aproape 20% dintre GenZ (adică tinerii născuți aproximativ între 1996-7 și 2010-12, depinde de cine emite tabelul) se consideră LGBTQ+. Cu alte cuvinte, 1 din 5 tineri care aparțin acestui grup de vârstă nu are nici o problemă să se asocieze cu această categorie multicoloră, pe față, în public.

În ceea ce privește restul populației, se pare că peste 7 procente din totalul care include toate vârstele sunt mai mult sau mai puțin „minoritari sexual”.

Ca o simplă paranteză pentru cei care sunt oarecum conectați la spectrul politic din România, vă dau o mică temă de gândire: UDMR. Acest partid etnic, sau cum doriți dumneavoastră să-l numiți, ne dovedește cum 6% dintr-o populație poate decide soarta guvernelor și nu numai. Asta doar așa ca fapt divers, să vedeți și dumneavoastră că Danny are dreptate când își exprimă teama de contagiune. Numai că el este în totală necunoștință de cauză de aceste realități întrucât pentru cei fideli așa zisului „adevăr din scriptură” tot ce nu corespunde unei mentalități specifice lor este o conspirație satanică pornită pe distrugerea perfecțiunii adventiste.

Revenind, e greu de crezut că la amvon fiind, aruncându-ți privirea prin sală, la o simplă scanare să realizezi că cel puțin unu sau doi sunt „de-ăia”. Mai bine zis, este greu de admis, deoarece realitatea este exact așa cum o prezintă statisticile.

Ce facem? Haideți să stăm strâmb și să judecăm drept. Ce facem?

Una dintre posibilități este sa-l urmăm pe Danny. Simplu, ne consolidăm poziția struțului în timp ce ne cimentăm gândirea. Mai ales că omul are argumente biblice și o logică de nezdruncinat.

Eu am alte argumente inspirate din aceeași scriptură și aș vrea să vă prezint o alternativă. Atenție, urmează câteva fraze îmbibate cu sarcasm!

Domnul Hristos se intersectează cu niște leproși. Cum îi vede, le trasează limita până unde se pot apropia, le ține o lecție de păcătoșenie după care îi trimite înapoi de unde au venit ca să se vindece singuri și să se auto-curățească mai întâi. Nici vorbă de vindecare sau iertare.

Un Samaritean trece pe lângă victima unei tâlhării. Primul lucru este să-i verifice buletinul, să se asigure că nu e vreun terorist căutat de autorități. Nu se atinge de el până ce respectivul își mărturisește păcatele și promite că nu mai pleacă de acasă fără gărzi de corp. Numai și numai după acest proces de menținere a integrității bisericii îi leagă rănile și îl duce la spital.

Același Domn Hristos salvează viața unei prostituate pe cale de a fi executată cu pietre. După ce hoarda de călăi sfinți se evaporează, Domnul o duce pe femeie la recuperare, consiliere și dezintoxicare. O internează într-un spital de boli psihice și dă ordin directorului să nu o elibereze decât în momentul în care păcătoșenia s-a vindecat complet.

Nu, nu am luat-o razna, acesta e felul în care acționăm, dar refuzăm cu încăpățânare să acceptăm că așa suntem. Da’ frate, DAR…

Celor cu „darul” pe buze, aș vrea să le amintesc că nu au fost autorizați de nimeni să prezinte alternative, dar mai ales de Dumnezeu. Nu există blasfemie mai mare decât a te considera reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ, însărcinat cu judecarea și condamnarea păcătoșilor. Păcătos iertat nu înseamnă fost păcătos autorizat să judece alți păcătoși. E nebunie curată să trăiești cu o asemenea iluzie.

Lăsând sarcasmul la o parte, în Luca la capitolul 10 găsim un îndemn ciudat, precedat de realitatea unui seceriș mare în lipsă gravă de lucrători. “Mergeți, iată, Eu vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor”. În opinia unora, LGBTQ+ sunt lupii, chiar și Danny zice că el nu vrea să accepte că acești păcătoși își aduc „gunoiul” lor în biserica lui. Întrebarea este cine sunt mieii, deoarece în interpretarea lui Danny lupii sunt actorul principal în drama cosmică în care el este arbitru?

Cel mai simplu exemplu din literatura română care ne poate ajuta să înțelegem esența prăpastiei de gândire dintre grupa Danny și cei care înțeleg propunerea mea este povestea Capra cu Trei Iezi. Aici Ion Creangă surprinde genial relația dintre lup pe de o parte și capra și iezii pe de altă parte. Lupul este cel care își pilește dinții ca să își adapteze vocea la tonalitatea de capră. Danny sugerează indirect că mieii ar trebui să-și cumpere proteze de vampir cu colți ascuțiți ca să poată hăuli ca lupii, și în felul acesta să se protejeze de atac. Dacă biblia nu e suficient de clară, măcar din alte surse să învățăm ceva.

Nu văd absolut nici o amenințare în prezența LGBTQ+ în biserică. Dimpotrivă, să fim mulțumitori că unii aleg să vină ei la noi, fără să trebuiască să mergem noi prin cluburi specifice să-i căutăm cum ar fi normal din punctul de vedere al Domnului Isus. El ne trimite în locuri periculoase ca miei, noi ne ascuțim dinții ca să putem mușca mai abitir decât lupii chiar la noi acasă, în biserică. 

Drept urmare, anunț pe toți LGBTQ+ care citesc acest articol, că biserica adventistă de la Wimbledon vă așteaptă cu brațele deschise să vă alăturați călătoriei pe care vrem să o facem spre Împărăție împreună cu voi. Mi-am dat autorizație să vă primesc în comunitatea noastră de păcătoși practicanți care își doresc iertarea și transformarea după chipul Creatorului, cu aprobarea acelorași păcătoși care admit că nu au ajuns încă la destinație. Credeți-mă că am încercat, dar nu am o imaginație suficient de bogată care să mă ajute să-mi închipui Împărăția fără LGBTQ+ printre cetățeni, alături de hoți, bandiți, prostituate și escroci. Absolut toți admiși acolo de sacrificiul suprem făcut de Isus pe cruce, ACCEPTAT de ei benevol, nu pentru că le-a dat acces Danny și alții ca el în urma dovedirii riguroase a pocăinței. De argumente biblice în favoarea acestei teorii nu mai amintesc acum, le găsiți prin scriptura dacă doriți. Observați că folosesc acest cuvânt (Împărăția) intenționat, deoarece pe mine nu mă interesează cerul lui Danny, sincer chiar nu știu din ce biblie a luat el ideea că sfinții merg la cer ca destinație finală, dar asta e altă poveste. Eu sunt interesat de Pământul Nou, că aici o să-mi petrec veșnicia. Danny și ai lui gardieni ai purității pot să rămână în cerul lor imaginar în ceea ce mă privește.