Dimensiunea religioasă a fake-news-urilor. Intoxicare religioasă și religiozitate toxică

De ce este interpelantă și foarte prezentă dimensiunea religioasă a fake news-urilor într-o varietate de sectoare precum sănătatea, știința, educația, finanțele etc. ? De ce fake-news-urile de natură religioasă sunt nu numai consumate de către comunitățile religioase, dar și prizate intens de media, în pofida altor subiecte de societate ? De ce, în mod frecvent, membri bisericilor sunt înclinați să discute despre fake-news-uri și să le creadă ? Un studiu publicat în 2021 de Lifeway Research[1], bazat pe un sondaj telefonic efectuat pe 1.007 de pastori protestanți din Statele Unite, arăta că 49% dintre pastorii protestanți spun că îi aud frecvent pe membri bisericii lor locale discutând teorii ale conspirației. Fie că este vorba despre fake news, fie despre alte forme ale lor precum teoriile conspiraționiste, toate acestea reprezintă doar o parte a unei construcții mai mari care se numește dezinformare. Dezinformarea este definită ca un ansamblu de informații false, inexacte sau înșelătoare concepute, prezentate și promovate pentru profit și/sau pentru a provoca în mod intenționat prejudicii publicului[2]. Dezinformarea se bazează pe minciună deliberată și intenționată. Dezinformarea poate fi declinată în șapte forme recurente: satira sau parodia, conexiunea falsă (titlurile sau imaginile nu se potrivesc cu conținutul în sine), conținutul înșelător, conținutul fals conceput pentru a uzurpa identitatea conținutului real, conținutul fabricat și informații reale care au fost manipulate sau prezentate într-un context fals. Aceste forme variază de la deepfake (de exemplu, videoclipuri în care fața cuiva este plasată digital pe corpul altuia) la grupuri WhatsApp care răspândesc teorii ale conspirației[3].

Câteva ipoteze pot fi formulate în ceea ce privește condițiile care favorizează religiozitatea toxică și o imagine negativă a religiei în societate prin intoxicarea practicilor religioase comunitare, a comunităților religioase și a instituțiilor religioase pe baza tehnicilor și procedeele de dezinformare precum cele de mai sus.

1. Religia și fake news-urile se suprapun din cel puțin trei puncte de vedere:
   • religia este unul dintre subiectele cele mai prizate de fake news fie în media mainstream, fie în media sociale (Facebook, Tik Tok, etc.), orientate spre senzațional, spre ceea ce este ieșit din comun și are potențial de scandal; aceste media își asumă rolul de furnizori de informație « morală » și de instanțe « morale » ale societăți (Tudor & Bratosin, 2021),
   • credincioșii și oamenii religioși sunt cei mai expuși la fake news și, deci, ținta cea mai vulnerabilă din acest punct de vedere (din motivele care vor fi expuse la punctele de mai jos),
   • religia este prin natura sa o sursă importantă de fake news pentru că se pretează la gusturile și orientările mediatice (vezi supra).
2. Tradiția religioasă a cultivat istoric, la nivel comunitar, un anume scepticism  în ceea ce privește sursele de cunoaștere universitară precum și educația comunităților de credincioși în domeniul media și al comunicării, cunoașterea academică, presa, jurnalismul profesional au fost frecventate doar de câțiva „inițiați”, de regulă membri ai establishement-ul instituțiilor religioase.
3. Comunitățile religioase sunt ținta deliberată a dezinformării și, deci, a informațiilor false prin intermediului expunerii la anumite surse politice sau grupuri de interese de natură politică (indiferent de culorile de pe eșichierul politic). Comunitățile religioase sunt transformate în „votanți orientați” prin fake news.
4. Sentimentul de marginalizare socială a unei comunități religioase poate crește vulnerabilitatea sa la dezinformare și, deci, la fake news. De regulă, denominațiunile religioase minoritare sau chiar cele majoritare, confruntate cu schimbări sociale și politice sau crize, tind să fie permeabile la dezinformare, fake news-urile sau teoriile conspirației reprezentând leviere care impun o ordine aparentă  în fața unui sentiment de dezordine provocat de o lume confruntată cu transformări majore cum este cazul contextului actual.

Religia creștină împreună cu instituțiile și comunitățile sale au oportunitatea de a se afirma ca fact-checker, adică drept deconstructori de fake news-uri tocmai prin raportul privilegiat pe care îl au cu Adevărul și cu discursul despre Adevăr. Hristos, referința lor principală, este „Calea, Adevărul și Viața” (Ioan, 14, 6), iar Evanghelia după Ioan notează „Adevărul vă a face liberi” (Ioan 8, 32). Aceasta implică faptul că un credincios are obligația de a avea întâi de toate o relație cu adevărul, că are un imperativ în a difuza/distribui adevărul. Credinciosul are un instrument de fact-checking, de evaluare a veracității informațiilor, în însăși credința sa, adevărul căruia îi subordonează conținuturile media, ale rețelelor sociale și ale Internetului.

Fake-ul, oricare ar fi forma pe care o ia, consumat, distribuit, discutat și susținut, devine un obstacol în aspirația credinciosului de a se emancipa pentru a deveni un cetățean al lui Dumnezeu.

Referințe

A multi-dimensional approach to disinformation, https://www.ecsite.eu/sites/default/files/amulti-dimensionalapproachtodisinformation-reportoftheindependenthighlevelgrouponfakenewsandonlinedisinformation.pdf

Fake News Complicated, https://firstdraftnews.org/articles/fake-news-complicated/

Half of U.S. Protestant Pastors Hear Conspiracy Theories in Their Churches, https://research.lifeway.com/2021/01/26/half-of-u-s-protestant-pastors-hear-conspiracy-theories-in-their-churches/

Tudor, M-A, & Bratosin, S. (2021). La médiatisation. Nouveaux défis pour les sciences et la société. Paris : L’Harmattan.

[1] “Half of U.S. Protestant Pastors Hear Conspiracy Theories in Their Churches”, https://research.lifeway.com/2021/01/26/half-of-u-s-protestant-pastors-hear-conspiracy-theories-in-their-churches/

[2] https://www.ecsite.eu/sites/default/files/amulti-dimensionalapproachtodisinformation-reportoftheindependenthighlevelgrouponfakenewsandonlinedisinformation.pdf.

[3] https://firstdraftnews.org/articles/fake-news-complicated/